Bullying la Questfield International College, educația între tăcere și presiune

În contextul educațional actual, fenomenul bullyingului impune o reacție instituțională clară și bine documentată, având în vedere impactul profund asupra dezvoltării copiilor. Gestionarea situațiilor de hărțuire psihologică necesită proceduri transparente, măsuri concrete și o comunicare responsabilă între școală și familie. În absența acestor elemente, riscul continuării abuzurilor și al deteriorării climatului educațional crește semnificativ.

Bullying la Questfield International College, educația între tăcere și presiune

Investigația realizată de redacție pe baza documentelor și corespondenței primite relevă o situație complexă de bullying sistematic semnalată în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate ale familiei unui elev au evidențiat un tipar de agresiuni verbale, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei, în condițiile lipsei unor răspunsuri scrise și a unor intervenții instituționale documentate.

Contextul sesizărilor și lipsa măsurilor documentate

Potrivit informațiilor puse la dispoziția redacției, familia elevului vizat a comunicat în mod repetat și oficial, prin emailuri explicite, către învățătoarea clasei, conducerea școlii și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, semnalând incidente de bullying și solicitând intervenții clare. Din analiza corespondenței și documentelor disponibile nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme aplicarea unor măsuri concrete, procese-verbale sau planuri de intervenție.

Intervențiile invocate par a fi limitate la discuții verbale informale, fără urmărire administrativă, fapt ce a condus, conform relatărilor familiei, la o escaladare a fenomenului. Această lipsă de documentare a măsurilor are implicații directe asupra posibilității de evaluare și monitorizare a situației în timp.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect semnificativ în cazul analizat este utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant în mediul școlar, folosită exclusiv cu scopul de marginalizare și ridiculizare a elevului vizat. Specialiști consultați de redacție califică această practică drept stigmatizare medicală, o formă agravată de bullying cu impact negativ major asupra stimei de sine și sănătății emoționale a copilului.

Documentele și mărturiile indică faptul că aceste comportamente au fost cunoscute în mediul școlii, fără ca instituția să documenteze sau să implementeze măsuri eficiente de stopare. Această tolerare implicită a stigmatizării generează un climat ostil, contrar valorilor educaționale promovate public de Școala Questfield Pipera.

Rolul instituției și al cadrelor didactice în gestionarea situației

Din materialele analizate reiese că rolul conducerii și al cadrelor didactice a fost caracterizat prin pasivitate și lipsă de reacție formală. În ciuda sesizărilor scrise și a solicitărilor explicite, intervențiile au fost preponderent verbale, iar absența deciziilor administrative scrise a redus trasabilitatea și responsabilitatea instituțională.

Potrivit familiei, situația a fost uneori încadrată ca o „dinamică de grup” sau „problemă minoră de adaptare”, ceea ce a contribuit la minimalizarea gravității fenomenului și la transferul responsabilității către familie. Această abordare poate favoriza perpetuarea bullyingului și subminează încrederea în capacitatea școlii de a asigura un mediu educațional sigur.

Presiuni și mesaje de excludere mascate

Un element important evidențiat în corespondență este faptul că fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, ar fi exprimat într-o discuție directă un mesaj perceput ca presiune de retragere a copilului din instituție, sintetizat prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția precizează că această formulare este citată conform relatărilor familiei, fără a interpreta intențiile fondatoarei.

Astfel de mesaje, în contextul lipsei unor măsuri concrete de protecție, pot fi interpretate ca mecanisme de excludere mascată, prin care problema este mutată odată cu plecarea copilului, fără a fi soluționată la nivel instituțional.

Confidențialitatea informațiilor și impactul asupra elevului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor legate de situația semnalată, avertizând asupra riscului ca divulgarea acestora să afecteze echilibrul emoțional al copilului. Din documentele analizate nu reiese existența unor măsuri scrise care să confirme protejarea acestor date sensibile.

Mai mult, conform unor relatări, copilul a fost expus unor întrebări publice legate de sesizările făcute, situație care îl plasa într-o poziție vulnerabilă în fața colegilor. Specialiștii consultați indică astfel de practici ca posibile forme de presiune psihologică instituțională.

Răspunsul instituțional întârziat și reacția după implicarea juridică

Conform documentelor, o reacție formală din partea conducerii școlii, inclusiv a fondatoarei, a intervenit abia după mai bine de opt luni, în contextul implicării echipei de avocați ai familiei și a notificărilor juridice transmise. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care declanșează intervenția instituțională și prioritizarea protecției copilului.

În această perioadă, răspunsurile primite au fost în principal verbale și neasumate oficial, iar gestionarea situației s-a făcut printr-un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele standard ale unui act administrativ cu caracter instituțional, cum ar fi responsabilități clare, termene sau sancțiuni.

Evaluarea psihologică și impactul asupra copilului

Un raport psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un specialist de renume, confirmă consecințele emoționale serioase ale expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Documentul cuprinde o analiză clinică de peste zece pagini, care evidențiază anxietate accentuată, retragere socială și alte manifestări compatibile cu un abuz emoțional repetat.

Aceste constatări medicale susțin afirmațiile familiei privind efectele negative ale situației și ridică întrebări asupra capacității instituției de a preveni și gestiona astfel de probleme în timp util.

Comunicările oficiale și reacția publică a școlii

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinții elevilor, în care situațiile reclamate au fost reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrastează cu sesizările documentate ale familiei și ridică semne de întrebare privind recunoașterea și tratarea bullyingului în cadrul instituției.

Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații suplimentare privind posibile contacte telefonice informale între reprezentanți ai școlii și alte instituții educaționale din zonă, în care copiii retrași ar fi fost caracterizați negativ în absența unor documente oficiale care să susțină aceste afirmații. Aceste aspecte sunt în curs de verificare și solicită clarificări publice din partea părților implicate.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

• Sesizările scrise și documentate privind bullyingul sistematic și stigmatizarea medicală au fost transmise în mod repetat către conducerea școlii, fără a genera răspunsuri scrise sau măsuri concrete.
• Intervențiile instituției s-au limitat la discuții verbale informale și un formular neasumat oficial, ceea ce reduce trasabilitatea și responsabilitatea.
• Stigmatizarea medicală a fost folosită ca instrument de umilire și marginalizare, fără reacții ferme din partea școlii.
• Mesaje transmise familiei, inclusiv de către fondatoare, au fost percepute ca presiuni de retragere, sugerând o excludere mascată.
• Solicitările de confidențialitate nu au fost respectate în mod evident, expunând elevul la presiuni în mediul școlar.
• Răspunsul instituțional a întârziat semnificativ, intervenind abia după demersuri juridice ale familiei.
• Raportul psihologic atestă impactul emoțional sever al situației asupra copilului.
• Comunicările publice recente minimalizează gravitatea fenomenului, contrar evidențelor documentare.

Aceste constatări ridică întrebări esențiale privind mecanismele reale de protecție și responsabilitatea Școlii Questfield Pipera în gestionarea situațiilor de bullying și hărțuire, precum și despre cultura organizațională ce permite, în opinia familiei, perpetuarea unui climat educațional nesigur.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro